Bijoux Saga. Volumul 4.

Previously, on Bijoux Saga:

-Stabilirea prioritatilor firmei de exercitiu

-Inscrierea la targul firmelor de exercitiu de la Bratislava

-Budapesta

-Viena

Drumul spre Bratislava s-a dovedit a fi mai scurt decat credeam. In aproximativ o ora, o ora si jumatate, am ajuns in capitala slovaca, cu o populatie de aproximativ 400,000 locuitori, si care nu este deosebit de interesanta din orice punct de vedere. Ma asteptam sa fie si mai naspa decat este de fapt, insa asteptarile mi-au fost relativ depasite. Cateva cladiri inalte, un oras curat, ma rog, l-as compara putin cu Brasovul hmm. In concluzie, singura idee despre Bratislava mi-o facusem din Eurotrip, daca tineti minte faza cu traseul, cand ajung in Slovacia. Greu sa explic acum. Oricum.

Ajungem la Kyjev Hotel**, unde urmeaza sa stam 3 nopti. Hotelul e naspa, lifturile merg ca dracu’, bai deci niste lifturi incredibil de incete, usile de la camere scartaie, si unde mai pui ca distribuirea noastra pe camere s-a facut anapoda; daca pana acum stateam toti cu camere una langa alta, acum eu, Teodor si Mihai stam la etajul 8, Madi cu profa si fetele de la Magic Design la 7, iar baietii si Sandra, Ana si Lala la etajul 5. Naspa. Camera e naspa, caloriferul arata rupt, televizor nu. Interesant este ca hotelu’ are free wi-fi, ceea ce la celelalte 2 hoteluri n-am avut.

La ora 14 trebuie sa mergem deja sa ne amenajam standul pentru competitie. Astazi e luni, pentru cine a pierdut notiunea timpului. 😀 Ajungem (cam abuzez de cuvantul asta), la locul competitiei. Neimpresionant. Standurile sunt maricele. 85 de standuri. Firme majoritar slovace, si tin sa mentionez faptul ca asta a fost o relativa dezamagire pentru mine, deoarece e Targ International, dar majoritatea-s slovaci. Sunt si ceva firme din Romania, vreo 5-6 dupa calculele mele. Si din alte cateva tari.

Avem standul numarul 36. Destul de aproape de scena, pozitia noastra e buna. Nu mai buna decat a Lotusilor, care-s la 55. Magic Design sunt undeva in spate de tot, abia ajungi pana la ele. Saracele. Ne apucam de-amenajat standul. Incep deja sa studiez vecinii, avand in vedere faptul ca sunt bata la chestii de-astea, gen taie, urca, lipeste, scuipa. In fata avem o firma ce se ocupa cu un hotel, Karpatia***, la dreapta noastra sunt niste pitipoance slovace cu o agentie de turism, la stanga niste fete de treaba cu o firma de.. credeti-ma, nu stiu ce. Concurenta deja eliminata. Ne chinuim sa lipim totul cu tapet pe stand, ne ia mult timp, pana la 18 suntem gata. Arata bine. Am pus tapetul pe pereti, niste afise cu niste tipe faine, ca deh ne ocupam cu cosmetice, parfumerie si bijuterii, iar numele firmei si motto-ul, ”Unique. Elegant. Bright.”, au fost scrise de Ana maaare, cu spray pentru grafitti-uri. Arata nebuneste! 😀

Plecam de la locul targului direct la hotel, apoi pentru cina in oras, la o pizzerie de langa hotel.

La mareata pizzerie, unde-am stat cu Teodor, Mihai si Blonda, am asteptat o ora pentru pizza in timp ce ceilalti mancau pe saturate. Cate mistouri mi-am luat frate.

La hotel nu mai am timp de nimic. Incep sa-mi repet cat de cat prezentarea in PowerPoint a firmei, marti la ora 11:52 urmeaza sa fie randul meu. Nu ma stresez mai deloc cu chestia asta, pentru ca stiu ca perfectiunea n-am cum s-o ating, dar nici de ras nu ma fac. O, si flash news. Cobor pana la wi-fi, unde din surse eronate aflu ca ninge in tara, ajung la astia 2 in camera, le spun ca ninge, li se inrosesc ochii, cresc coarne, si cat pe ce sa ma omoare si nimic mai mult. Trec totusi teafar si nevatamat peste noapte.

Marti de dimineata ne trezim la 7, micul dejun rapid ca la 8 plecam la competitie. In continuare n-am nicio emotie pentru prezentarea in Powerpoint. Platim standul, din banii nostri normal, ca ceilalti din firma n-au dat bani, reintru in colaps financiar. Standul arata cum l-am lasat, colegele de firma Sandra si Ana arata de infarct, eu evit oglinda. Pe la stand sosesc deja oameni interesati de ceea ce facem, le explic totul cu daruire profunda. Intocmim si cateva tranzactii, facturi, numiti-le cum vreti.

11:30. Intru in focuri. Il angajez pe Aurica sa-mi schimbe clickurile de la un calculator in timpul prezentarii, unde urmeaza sa ma folosesc de catalog. Scena e mare, MARE, in fata jos sunt evaluatorii si cei care-au vrut sa se uite la prezentari, normal. 11:52. There we go. Ma incurc de vreo 3-4 ori in 5 minute ca deh, engleza, dar sunt multumit per total. Vocea nu prea mi-a placut. :]] Primesc si niste aplauze. That was awesome. Cobor repejor de pe scena, profa e satisfacuta, nu m-am facut de cacao => si eu sunt satisfacut. Mai plin de energie ca niciodata, ma intorc la tranzactii si evaluatori. Profa ma lauda pentru cum ma descurc si inima imi creste de bucurie. In fine, 17, plecam spre hotel, apoi la cina. Aceeasi cina, la aceeasi pizzerie unde stau si astept, cu Mihai, pizza.

Apoi, acelasi somn. Dulce.

Maine, sau in seara asta (:>), ultimul volum din Bijoux Saga. Ultima zi de Bratislava, miercuri, cea mai plina de incarcatura emotionala.

xoxo,

emergency.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: