There you are.

Îşi aminteşte şi acum felul în care o atingea, iar pielea i-o lua razna. Firele de păr, aplatizate de atingerea lui, mângâiere.
Vorbeşte cu florile. Le pipăie. Nu le răneşte în vreun fel, ele o înţeleg, îi înţeleg singurătatea. Şi ele sunt singure.
Poştaşul, ziarul. Îl invită la cafea. El acceptă. Ochii-i verzi, sunt prea sinceri. Telefonul nu reuşeşte să sune. Unde e, unde e el?
Ea îl aşteaptă. În grădină. Speranţa din ea e vie. Fiecare bicicletă, fiecare maşină, pe strada ei, înseamnă speranţă. Porţile sunt mereu întredeschise.

Top 5 songs, last week.

De pe pagina mea de last.fm citare ^__^

1. P!nk – Glitter in the air
- de pe albumul Funhouse, lansat in 2009. Recunosc, n-am dat prea mare atentie piesei, si nu stiu de ce, pana in Grammy-urile de anul asta. Melodia e superba.

There you are, sitting in the garden, clutching my coffee,
calling me sugar, you called me sugar.

2. Dorian – Paraísos artificiales
- Dorian sunt o trupa spaniola, 3 albume la activ, electro-pop asa. I-am descoperit saptamana trecuta, si-s foarte misto. Ca doar de-aia imi plac.

Pero cuando tu apareces se desvanece el dolor
y no necesito a nadie por que se, que como todas las noches nos perderemos los dos
buscando algun paraiso artificial

3. Dorian – Verte amanecer
- aceiasi Dorian.
Yo que encontré mi lugar, en el color de
tus ojos.
en el fondo todo lo que quiero
es verte amanecer.

4. P!nk – Sober
-de pe acelasi album Funhouse. aceeasi grozava P!nk.

5. Lady GaGa – Bad romance
- cred ca nu prea mai am nevoie de multe cuvinte. ) GaGa, Bad Romance, The fame monster 2009, 108,929,901 views, clip genial, sor-mea e innebunita dupa clip. ) yeah.

Cand ploua.

Fata suferă de o boală numită boala “Frumoasei adormite” din cauza căreia poate dormi zile întregi fără ca nimeni să o poată trezi. Recordul ei a ajuns la 13 zile de somn.

I-auzi, norocoasa. Ce-as vrea si eu sa pot dormi asa, ca nesimtitu’, 13 zile. Apoi sa ma trezesc, ca prin minune, si sa spun:

O hai. Whatcha lookin’ at? Sunt bolnav. Pot dormi cat vrea muschiu’ meu.

Si-apoi sa ma bag inapoi la somn.
Unii dintre noi, am observat eu asa, nu prea stiu cand sa se opreasca. Am mai spus eu pe acest blog, minunat blog, ca Badea e cam cretin el asa de fel. *cauta dovezi*.

*gaseste dovada*

Dar asta, asta este confirmarea. Adevarul suprem. El.

Badea, rockstar-ul.

Oh c’mon, be serious. I mean it. Dă si pă isi pierd credibilitatea in fata rockului. Badea isi pierde credibilitatea in fata rockului. Badea isi pierde credibilitatea in fata lui Badea. Este un caz, intr-adevar.

Am primit o sugestie, un comentariu care imi spunea ca poate ar trebui sa incep sa copiez articole de pe cacan.ro, ca sa nu ma mai vait de lipsa de inspiratie. But w8.
Sa facem o analiza individuala.

Intrand pe cancan.ro suntem intimpinati de Eva Kent. Pagina Cancaniada. Ricky si blonda lui Bote. Nu stiti cine e Rocky? Rucky? Ricky? Soferul lui Moni? Eee, stiam eu ca o sa va prindeti pana la urma. Ce sa citesc eu din numarul de azi.

Record vulgar: o femeie reuseste sa inghita doua banane intregi.
*facepalm*
*2xfacepalm*

Sodomizate in casa pictorului violator.
Mama de 14 ani, tata de 77.
Si-a provocat un avort folosind otet.

?!
?!
?!
?! Ar trebui, mai bine, sa intru pe Libertatea.ro ¿!

Profa de romana imi baga mana in chiloti.
Robert Andrei Cristian, fotbalistul surprins facand sex cu un barbat in cantonament, il adora pe starul lui Real Madrid.
Are un picior de 45 kilograme.
Regizorul filmului Avatar, tiran si curvar.

Sfinte Dumnezeule, daca existi, da-ne un semn.

*gabeeeh asteapta semnul. asteapta. asteapta. adoarme. se tine. tare. semn, semn, semn.*

DA! Dumnezeu mi-a luminat mintea. Am ales un titlu gresit pentru postarea asta. Trebuia s-o denumesc: ”Cand ninge”. De maine. Ninge. De maine ninge. Cod galben pana luni. Ne vedem la zapezica.

Ah da. In seara asta m-a lovit inspiratia sa ma uit la The lovely bones. Film. Drama, mostly. Am bocit ca o bocitoare. Absolut genial. Privesc trailerul, si parca as lua filmul de la capat.

Sfat. Nu cititi site-urile ziarelor CanCan si Libertatea. I mean it.

Anya paraseste Hi-Q.

In primul rand, daca n-ai auzit de Hi-Q, pe undeva prin Romania, inseamna ca fie ai murit prin ‘89, fie esti surd (‘mnezeu sa-ti ierte pacatele daca-i asa), saaau traiesti sub o stanca.
Hi-Q sunt o trupa dance-pop, infiintata prin Brasov, de doi baietei tinerei la vremea aia, prin ‘96, pe numele lor Florin Grozea si Mihai Sturzu. Pac, pac, baietii isi gasesc si o blonda, succesul e garantat. Dana Nalbaru e norocoasa componenta a trio-ului care avea sa incinga petrecerile pustimii de pe-atunci, si sa devina, alaturi de 3rei Sud Est, Akcent si André, idolii unei generatii. CE, NU-I ASA?

Toate bune si frumoase, pana in 2003, cand Dana Nalbaru paraseste formatia. Nemultumita de genul abordat. Si-a facut bine, cariera ei solo poate nu merge ca pe roate, dar vocea ei e pusa mult mai mult in valoare, si simt eu ca ii place ce face solo. Ok, no more Dana. Dar Mihai si Florin, ceilalti componenti, nu pierd timpul, reusind sa gaseasca o alta componenta. Nicoleta, tot blonda. Cu Nicoleta lucrurile par sa mearga bine, cel putin la fel de bine ca pe vremea Danei, trupa scotand inca o banda de hituri, gen ”Razna”, ”Poveste fara nume”, sau ”Mai dulce”. Din nu stiu ce motive, pleaca si Nicoleta. La revedere, drum bun.

In 2008 daca nu ma insala memoria, apare o alta componenta, tot blonda. Anya Buxai. Tinerica, putin peste 20 de ani. Sibianca. Foarte carismatica, al dracului de frumoasa, cu o voce care nu e nicidecum a, eu stiu, lui Mariah Carey, dar o voce draguta care se potriveste cu genul abordat. Formatia mai scoate un clip, la ”Asa-s prietenii”, si ”Lose you”. Doua piese care mie mi-au placut, in special a 2-a, si clipul fain, in fine. Aseara, la emisiunea lui Maruta, Anya, invitata in studio, alaturi de Jay Ko (un DJ cu care Anya are o piesa, si un clip, si mult succes acum), asa, din neant, anunta ca paraseste Hi-Q. Satula sa fie tratata cu dosu’ de Mihai. Cica Florin e de treaba.

Blonda s-a considerat o angajata, atentie, o angajata! A declarat cu gura ei ca Mihai nu-si respecta angajatii. In situatia in care blonda nu e blonda, nerespectand tiparu’ blondelor, si chiar a fost considerata angajata de catre ceilalti colegi de trupa, totu’ chiar e un rahat mare. In situatia in care tipa fabuleaza, well, good for her, si-a gasit motiv bun de plecare din trupa.

Ideea este ca.
1) Hi-Q s-ar fi putut retrage decent dupa plecarea Nicoletei.
2) Probabil ca baietii vor gasi o a 4-a componenta, care sper din tot sufletul sa nu fie blonda.
3) Anya va avea succes in continuare.
4) Mi-as dori ca Elena, fosta DJ Project, sa intre in Hi-Q. Hihi.

Tragem linie. Mi-a placut tare mult sa scriu postul asta. Am ascultat piese vechi, care-mi aduc aminte de copilarie.

Va las si voua.

Dor de tine, dor de noi. (cu Dana Nalbaru)
Poveste fara nume. (cu Nicoleta)
Lose you. (cu Anya)

Dana Nalbaru – Tu
Jay Ko feat. Anya – One

Nu mai pot scrie.

Da, ati citit bine. Sunt intr-o pasa foarte proasta in ceea ce priveste scrisul. Acum… sa spun un an, chestiile sentimentalo-dramatice-taietoare-de-vene imi ieseau din degetele cu viteza luminii. Acum, nu mai pot.

Poate ar trebui sa iau o pauza din scris. Poate ar trebui, dimpotriva, sa scriu mai mult, sa exersez si sa-mi regasesc ”inspiratia”. Ar fi trist sa ”obosesc” la abia 17 ani. De ce spun ”obosesc”? Pentru ca ce scriam erau tot felul de ganduri si de chestii pe care le simteam. Si acum nu mai pot sa scriu ce scriam atunci. Si pe temele alea ma bazam eu cel mai mult. Acum am ajuns sa scriu despre Premiile Grammy. Asta spune multe.

Simt ca esuez cu gratie la capitolul scris. Macar de-ar fi primul capitol la care esuez. Am nevoie de sprijin. Acum.

Oh and, in caz ca ati ”ratat”, I’m on Twitter! Twitterul lui Gabi.

Scrieri superioare.

Gabeeeh primeste, in direct, distinctia de Scriitor Superior!! Live, pe Gabeeeh TV. De la Zappu.

Regulile jocului.

1. Fiecare Scriitor Superior (S.S.) trebuie să dea mai departe premiul la cinci prieteni bloggeri speciali
2. Fiecare S.S. trebuie să îşi creeze o legătură pe net la blogul (şi autorul blogger prieten) de la care el a primit premiul
3. Fiecare S.S. trebuie să îşi prezinte premiul pe blog şi să adauge un link la acest post, care explică ce este cu premiul.
4. Fiecare S.S. care a câştigat premiul este rugat să viziteze acest post şi să îşi adauge numele la Mr.Linky List astfel încât să existe o evidentă a fiecărui ins premiat
5. Fiecare S.S. trebuie să posteze aceste reguli pe blogul lui.

Acestea fiind spuse, sa ne alegem favoritii, in speranta ca nimeni nu i-a mai ales pana acum inainte.

Alina, care sigur nu va da asta mai departe. )
Andrei.
Paula.
Teia.
Bee.

Tnx!

OOOOOOOOOOOOOOOOOO

Din ciclul penibilitati dă Rromania, va prezentam urmatoarea capodopera:

”Haaaaaaaaaaai sa ne intalnim pă neeet”.
”Dami un buz numi da ignor… haaaai dami un sarut k mor…”

(Vai, tricourile, tricourile!! Emoticoane!!)

Despre Grammys.

Ok.
Aseara a avut loc, la Los Angeles, cea de-a 52-a editie a premiilor Grammy, Oscarurile muzicii mai bine spus. Se acorda tot felul de premii la Grammy-urile astea, gen ”Cel mai bun album”, ”Cel mai bun cantec” bla bla. Deci, cine ia un premiu aici, e tare. E bo$$.
Asa. Si aflu eu saptamana trecuta ca vai sunt Grammy-urile. Consult lista cu nominalizati, imi place ce vad. Beyoncé, una din solistele mele preferate din sfera pop, conduce detasat cu 10 nominalizari. Si frate, la ce succes a avut ultimu’ an, nu ma mir. Urmeaza apoi Taylor Swift, ugh, niciodata n-am suportat-o pe fata asta, cu 8 nominalizari, Black Eyed Peas cu 6 nominalizari, un anume Maxwell, tot cu 6 nominalizari, Jay-z, cu 5 nominalizari, si Lady GaGa cu aceleasi 5 nominalizari. Ma rog. Mi-am ales favoritii, si anume GaGa si Beyoncé.

Asadar, seara cea mare. Am urmarit evenimentul pe TVR1, nu am CBS, si n-am vrut sa-l vad pe net. Nu stiu dac-am facut o greseala ca l-am vazut pe TV. De ce spun asta. Incepe evenimentul, in platoul TVR-ului un prezentator apatic, o promoterita de concerte, Laura am-uitat-cum, un creator de moda, si CRBL. Cam anost peisajul ca sa fiu sincer. Desi poate mai bine-a fost asa, pentru ca am fi vazut reclame in pauzele dintre categorii/reprezentatii, ori cu persoane in studio am urmarit comentarii, ma rog.

Ora 03:00 uuuu, incep Grammy-urile. Cu GaGaloo in actiune. O gloata de oameni in coregrafie, un tip care se agita ca a cumparat o papusa GaGa neautentica, ma rog, incepe GaGa. Prima strofa din Poker Face, cantata pe un fundal mai jazzy, dupa care explozia electro ”Ma-ma-ma-ma”. Totul conform planului. Dans, voce, ’cause this is GaGa. W8. Refren, si un pian care nu-si are locul. Niste note cantate in zbor. GaGa rapita! ”Her mind controlling pop music is ruinin’ my business, take it away, she’s a monster, and she’s turning all of you into monsters! SHE’S A MONSTER!”. GaGa rapita, reinvie la un pian, urland: ”I WANNA BE A STAR”. De fapt, pe o parte la un pian Lady GaGa, de cealalta parte, la alt pian, Elton John. Amandoi interpretand ”Speechless”. A fost un moment frumos si indelung aplaudat. Respecte GaGaloo, ai facut-o din nou.

Dupa GaGa, Green Day. Un moment foarte interesant si misto, americanii interpretand piesa ”21 Guns” alaturi de actorii, dansatorii, ce-or fi ei, care vor juca in musicalul ”American Idiot”, musical inspirat de albumul Green Day cu acelasi nume de prin 2004. A fost misto, o interpretare care sa te sensibilizeze, dar sa si te faca sa zambesti in acelasi timp. A fost cum trebuie.

Dupa Green Day, Beyoncé. O intrare grandioasa, urmata de ”If I were a boy”, mixata cu ”You oughta know”, a lui Alanis Morrisette. Frumos si-aici. Vocea impecabila, doar ca a cam exagerat cu istericalele. Mie personal asa mi s-a parut. Gen, era prea euforica.

Doamne si vine P!nk. Imbracata intr-o rochie alba, ca de… calugarita, interpretand prima parte din ”Glitter in the air”. Paseste timid, special ca sa te intrebi ”Cine-i asta si ce-a facut cu P!nk”. Voce de voce, da’ unde-i momentul coregrafic, unde-i scanteia? Trece putin, putin, isi da rochia jos. Gen, asa mai vii de-acas’. Si iat-o pe P!nk, infasurata intr-un cearsaf si ridicata vreo 20 de metri deasupra scenei, CONTINUAND SA CANTE PERFECT. Invartita, rasucita, deasupra tuturor, intr-un moment MAGISTRAL, UN MOMENT DE GENIU. A fost de-a dreptul impresionant. Si cu apa, la un moment dat a coborat putin, a fost udata, apoi ridicata, udand toata sala. Si nu stiu cum, ca abia se mai tinea in bucata aia de material ce-o tinea ridicata, de credeam ca o sa cada. Dar a revenit pe pamant pana la urma. A fost cel mai bun moment al ceremoniei.

Alte acte notabile poate-au mai fost pentru altii, nu si pentru mine. Momentul MJ nu mi-a placut, momentul Haiti nu mi-a placut, Black Eyed Peas nu mi-au placut, ah da, Bon Jovi au fost misto, si inovatori, publicul alegand piesele pe care sa le interpreteze.

In ceea ce priveste premiile, nu stiu dac-au aparut maaari surprize. Beyoncé a inhatat 6 premii din cele 10 posibile, printre care piesa anului, ”Single Ladies (Put a ring on it)”, Taylor Swift a furat doua premii, printre care cel mai bun album al anului, ”Fearless”, GaGa a luat tot doua premii, pentru Best dance recording, cu ”Poker face”, si Best electronic dance album, pentru ”The fame”. P!nk a plecat, din pacate, cu mana goala. Maaare pacat. Green Day au castigat la cel mai bun album rock, cu ”21st century breakdown”, iar Kings of Leon au castigat pentru Best record of the year, cu ”Use somebody”(a fost o surpriza). Mmmm. Si Black Eyed Peas, cu 3 premii, incluzand Best Pop Vocal Album, cu The E.N.D.

MAI MULTE DETALII DESPRE TOATE PREMIILE CASTIGATE ASEARA, LA GRAMMYS, pe sfanta wiki. Ca nu ma apuc sa dau copy paste la tot. Ok.

Ceva gresit?

Da, Gabeeeh a facut ceva gresit. Pai Gabi minte. Da’ vorba lu’ Gabi, la un moment dat o sa cada-n cur si o sa se trezeasca el. Oricum. Vine bacu’. Deja ma gandesc cu mila si cu groaza.

La proba aia penibila de TIC o s-o dau in bara, stiu deja. O sa fiu probabil prea ametit si emotionat, incat o sa dau vreun click gresit pe cine stie ce idiotenie.

La oral la romana, la fel. Probabil ca o sa vorbesc atat de repede, incat evaluatorii or sa-mi spuna sa vorbesc mai rar, iar eu o sa ma pierd si o s-o dau in bara.

La engleza, acelasi lucru ca la romana. Aici exista riscul si vreunei greseli de pronuntie, mai stiu eu. Cum am patit la Bratislava, la targul firmelor de exercitiu. Sigur vorbeam atat de repede incat nimeni nu m-a inteles, si de-aia n-am castigat noi mai multe premii. Nu serios acum, faza asta n-am mai povestit-o. Eram cu niste evaluatori la stand si ma intreaba cate ore de engleza fac, si eu de colo 2, gandindu-ma ca ”vai ce-or sa ma laude astia pentru engleza mea minunata”, care-acum sincer, nu e deloc jalnica. Adica zic io ca vorbesc cum trebuie. Asa. Si ma intreaba de care engleza, generala sau din asta cu termeni economici & shit. Io de colo, generala, generala. Si zice evaluatoarea ca poate-ar trebui sa iau niste cursuri sau ceva. In momentu’ ala imi venea s-o dau cu capu’ de peretii standului, de baba slovaca ce e ea, adica ea imi spune mie sa iau cursuri de engleza cand ea rostea 2 cuvinte pe minut, iar eu vorbeam cursiv? Am si martori. Dar m-am calmat, si in nervii mei: ”Uhm.. ok, I’ll try to provide my english.” Am clipit cateva sutimi de secunda, gen *blink blink blink*, gandindu-ma ca i-am pus mingea pe tava cu ”provide” asta. JUR ca ma gandeam la ”improve”. Ea de colo, radianta, ”improve”. Eu: ”yeah, you’re right, improve”, incercand sa ies din cacat. Da’ m-a tras pana la fund. Ok. Alta proba ratata.

In vara urmeaza insa bataile de cap. Prima proba scrisa am impresia ca e cea la romana. Acolo fie o sa pic pe subiect si o sa fie totul in regula, fie nu o sa pic pe subiect si o sa scriu acelasi lucru in 10 pagini. Daaar important este ca m-am pus deja pe invatat/citit. Daaa, Gabi are surprize pentru al 2-lea semestru, dragi colegi, n-o sa ma mai vedeti calcat in picioare never ever and forever, jur. Ce moment. Serios, unde e statuia mea? In curs de constructie, nu?

Proba la mate o sa fie un cosmar din care sper sa ma trezesc repede. Prevad, prevad, o zi din aia calda, cu 40 de grade, prevad cum o sa ajung in sala de examen cu Nilul curgandu-mi prin corp si pe corp, pe partea dreapta, iar Amazonul pe stanga, facandu-i concurenta. Ma vaaad, daaaa, ma vad, rosu la fata din cauza caldurii si a emotiilor, ud leoarca, incercand sa dau ce-i mai bun din mine. Daca stiu eu dupa bac c-o sa-l iau cu macar 7, hai sa spun 6, la mate, o sa incep sa sar de bucurie prin liceu. Daca nu, o sa fiu putin mai rezervat.

Ultima proba, la geogra, e cea in care vreau 10. Sau 9,50. Geografia de a 12-a e atat de incantatoare incat n-ai cum sa n-o iubesti. Si oricum ar fi, tot mai bine decat sa dau economie. Adica… ECONOMIE. Desi mi-am promis mie ca nici la asta n-o s-o mai dau in bara pe-al 2-lea semestru, ma mentin rezervat. Niciodata nu stii ce-i poate tuna mintea… Stim noi cui. Stiiim. Da’ e ultimu’ an. Si primu’ de altfel. Si e de treaba, undeva-n sufletul ei. Asa.

Hai ca-mi place. Planuri peste un an, 4 luni si jumatate. Daca am calculat bine. Sunt un adolescent perfect, sa dea naiba. Adica stim cu totii, sau nu chiar cu totii, ca multi ar fi facut un infarct vineri. Dar eu m-am controlat, si promis, ca tot cacatul asta se va repara in cel mai frumos mirositor mod cu putinta. Stiti ce, o sa pun la postul asta etichetele ”filozofii”, si ”ganduri”. Asa, sa ma simt si io un blogger matur si bun. Nu ca n-as fi. Viata e atat de minunata. Sa va descriu ziua de astazi, nu? Daca tot e un post cat coridorul pan-european.

M-am trezit la 12, dupa un somn de 13 ore. M-am bagat in baie, am FACUT BAIE, da, mai fac si baie cateodata, mai rarut ca-i mai dragut (kiddin’ cred), asa. Apoi am mai zabovit eu clipe gandindu-ma la viata mea perfecta, dupa care am inceput sa ma uit la desperate housewives. De la 14 pan’ la 19. Valeleeeeeu. Ochii mei au luat-o deja razna. Adica mi-au obosit uitandu-ma la un serial, si la ceva distanta de laptop, dar nu imi obosesc aceleasi 5 ore daca stau de exemplu holbandu-ma pe diverse bloguri si ascultandu-mi muzica de cacat. That’s a curious fact. Apoi am luat o pauza.

E incredibil. Word count: 850. Ce blogger in toate mintile mai scrie atat in ziua de azi? Raspuns simplu. Aia care nu-s in toate mintile.

xoxo.

Am adaugat si ”demoni interiori” la etichete. Cateodata mi-e teama de cat de profund pot fi.

Dezvaluiri incendiare.

In aceasta noua leapsa exclusiva.

Principala trasatura a caracterului meu: Omenia.

Calitatea pe care o prefer la un barbat: Calmul.

Calitatea pe care o prefer la o femeie: Umorul.

Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: Apreciez ca-s sinceri si perfecti.

Principalul meu defect: Nu ma enervez cand trebuie.

Ocupatia mea preferata: Muzica.

Visul meu de fericire: Mmmm. Mmmmmmmmm. Sa cant. 8->

Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: Sa esuez pe toate planurile.

Ce-ati vrea sa fiti?: Actor, cantaret, compozitor, coregraf, scenarist.

Tara în care-as vrea sa traiesc: Finlanda/Suedia/Canada.

Culoarea preferata: Albastru deschis.

Floarea preferata: Lalea/liliac.

Pasarea preferata: Papagal.

Prozatorii mei preferati: Sa spunem. Acu’ la modul cel mai serios, n-am citit mai multe carti de-un singur autor. Scuze.

Poetii mei preferati: Eminescu, ca tot il studiem acum. Sau Bacovia, pentru zilele reci si ploioase.

Eroul meu preferat: Mark Sloan/Jigsaw/George O’Malley.

Eroina mea preferata: Nancy Botwin/Bree van de Kamp/Lynette Scavo.

Compozitorii preferati: Hayley Williams/Brian Molko.

Pictorii preferati: Chiar nu.

Eroii din viata reala: La modul cel mai serios, eu.

Eroinele din istorie: Angela Merkel?

Bautura si mancarea preferate: Cola/Pizza.

Numele preferat: Gabriel.

Ce detest cel mai mult: Oamenii aia care chiar sunt prosti. Si norocosi.

Personajele istorice pe care le detest cel mai mult: Ceausescu.

Fapta militara pe care-o admir cel mai mult: Daca se pune, Revolutia de la ‘89. Sau invadarea Irakului.

Darul natural pe care-as vrea sa-l am: Imortalitatea parului.

Cum as vrea sa mor: Repede, fara bocete.

Starea de spirit actuala: Optimism nejustificat.

Greseli care-mi inspira cea mai multa indulgenta: Ooo. Am material destul in banca a 3-a de pe randul de la mijloc.

Deviza mea: There’s nothing better than a good lie.

Primita de la Baiatul Ciudat, merge mai departe la cine vrea sa ia aceasta minunata leapsa.